Sfântul Iustin Martirul – Opere în limba greacă, 1551

ISTORIE PAPALĂ

1551

”TOU AIOU JOUSTINOU PHILOSOCHOU KAI MARTIROS.”

Justin Martyr Sfântul Justin Martirul (c. 100 – c. 165 d.Hr.)

Paris , editura Robert Estienne , Roberti Stephani. Mențiunea "Cum privilegio Regi" arată că ediția a fost tipărită sub patronajul regelui, oferind protecție editorială și exclusivitate pentru tipărire, greacă, 34x 22,5 cm, 311 p.

Anunciare: 7

University of Oxford, UK, University of St Andrews, Columbia University in the City of New York, New York University, University of Virginia, etc.

1551

”TOU AIOU JOUSTINOU PHILOSOCHOU KAI MARTIROS.”

Autor:

Sfântul Justin Martirul (Justin Martyr) (c. 100 – c. 165 d.Hr.)

Sfântul Justin Martirul a fost un apologet creștin timpuriu, filozof și teolog. Scrierile sale apără credința creștină împotriva persecuțiilor și a acuzațiilor din partea păgânilor și iudeilor, fiind printre primele tratate apologetice ale creștinismului. Cele mai cunoscute lucrări ale sale includ „Prima Apologie,” „A Doua Apologie” și „Dialogul cu iudeul Trifon.”

Textul în :

Limba greacă veche, cu posibile adnotări sau traduceri în latină.

Titluri:

"ΤΟΥ ΑΓΙΟΥ ΙΟΥΣΤΙΝΟΥ ΦΙΛΟΣΟΦΟΥ ΚΑΙ ΜΑΡΤΥΡΟΣ" (A Sfântului Iustin Filosoful și Martirul).

Editura:

Robert Estienne

Roberti Stephani

Mențiunea "Cum privilegio Regi" arată că ediția a fost tipărită sub patronajul regelui, oferind protecție editorială și exclusivitate pentru tipărire.

Anul și locul apariției:

1551

Paris

Dimensiuni și număr pagini:

34x 22,5 cm

311

Conținut:

Prima Apologie: Apărare adresată împăratului Antoninus Pius, explicând practicile creștine și respingând acuzațiile de imoralitate.

A Doua Apologie: Continuarea primei, detaliind suferințele creștinilor sub persecuții.

Dialog cu Tryfon: Un text polemic în care Justin discută cu un evreu despre împlinirea profețiilor mesianice în persoana lui Iisus Hristos.

Alte fragmente și scrieri atribuite lui.

În perioada Renașterii, textele patristice au fost intens publicate datorită interesului pentru tradiția creștină timpurie și pentru integrarea acesteia în contextul dezbaterilor teologice ale vremii (inclusiv Reforma și Contrareforma).

Tipărirea textului în greacă arată un angajament față de păstrarea formei originale a scrierilor patristice, fiind destinată savanților și teologilor care lucrau direct cu limba originală.

Număr volume:

1

Legătură:

în pergament rigid integral, cu stema regală engleză (George I?) gravată sec și aurita în centrul plăcilor. Pierderea auririi de pe stema de pe placa frontală, cel mai probabil acoperită antic cu suprapunere de cenzură.

Menționată în:

ADAMS J 494: RENOUARD 79/2;SCHREIBER 107;HARVARD/MORTIMER FRANCEZĂ 335

Importanța operei:

Această ediție este valoroasă din punct de vedere istoric, fiind o contribuție la păstrarea tradiției literare patristice.

Studiul apologeticii creștine:

Oferă un exemplu timpuriu al încercării de a integra credința creștină în lumea intelectuală greco-romană.

Interacțiunea dintre creștinism și filozofie:

Arată cum creștinismul timpuriu a preluat și reinterpretat conceptele filozofiei grecești.

Informații despre condiția creștinilor în Imperiul Roman.

1551

”TOU AIOU JOUSTINOU PHILOSOCHOU KAI MARTIROS.”

Justin Martyr Sfântul Justin Martirul (c. 100 – c. 165 d.Hr.)

Paris , editura Robert Estienne , Roberti Stephani. Mențiunea "Cum privilegio Regi" arată că ediția a fost tipărită sub patronajul regelui, oferind protecție editorială și exclusivitate pentru tipărire, greacă, 34x 22,5 cm, 311 p.

ISTORIE PAPALĂ

1551

”TOU AIOU JOUSTINOU”

Justin Martyr Sfântul Justin Martirul (c. 100 – c. 165 d.Hr.)

Paris , editura Robert Estienne , Roberti Stephani. Mențiunea "Cum privilegio Regi" arată că ediția a fost tipărită sub patronajul regelui, oferind protecție editorială și exclusivitate pentru tipărire, greacă, 34x 22,5 cm, 311 p.

Iustin Martir (100-165 d.Hr.), unul dintre primii apologeți , martir și filozof, este venerat ca sfânt de către Biserica Catolică, din Biserica Ortodoxă Răsăriteană, Bisericile Luterane și Anglicanismul.

Opera enunță ceva dur: în Vechiul Testament sau în Tablele Lui Moise, Dumnezeu nu spune deloc că a lăsat pe pământ vreun reprezentat special al glasului său. Adică de la Moise până în prezent Dumnezeu doar a poruncit câtorva , dar nu are comunicatori oficiali. În concluzie Papa sau alți așa ziși sfinți nu sunt comunicatorii lui Dumnezeu, ci niște impostori.

A inspirat creearea Bisericii Anglicane (regina Elisabeta în urma acestei lucrări a eradicat confregia papală ).

Coperta are o importanta efigie de tipi luminati. Pierderea auririi de pe efigie, cel mai probabil acoperită antic cu suprapunere de cenzură.

Anunciare: University of Oxford, UK, University of St Andrews, Columbia University in the City of New York, New York University, University of Virginia, etc.