Gian Giorgio Trissino – La poetica, 1529

FILOZOFIE

ANTICĂ

1529

”LA POETICA”

GIAN GIORGIO TRISSINO (1478 –1550)

Vicenza, editura TOLOMEO IANICULO , 28,7×17,2 cm, 140 p.

Ediție princeps.

ANUNTIARE: 4

Biblioteca națională austriacă, Universitaire Bibliotheken Leiden, University of Ottawa, Yale University Library, University of Rochester.

1529

”LA POETICA”

Autor:

GIAN GIORGIO TRISSINO (1478 –1550) a fost un poet, dramaturg și teoretician literar italian al Renașterii. Este cunoscut pentru contribuțiile sale la teoria literară și la stabilirea limbii italiene literare, având un rol semnificativ în adoptarea regulilor clasice ale poeziei și tragediei.

Titlul:

”LA POETICA”

Descriere generală a lucrărilor

„La Poetica” este una dintre cele mai importante lucrări teoretice ale lui Trissino, fiind prima analiză italiană a regulilor poetice clasice inspirate de Aristotel. Opera explorează teme legate de compoziția poetică, structura tragediei și a epopeei, oferind îndrumări practice pentru poeții vremii. Publicată în 1529, această lucrare reflectă încercarea de a adapta principiile clasice ale artei poetice în contextul literaturii italiene renascentiste.

Editura:

TOLOMEO IANICULO

Anul și

locul apariției:

1529

Vicenza

Dimensiuni Numărul de pagini:

28,7×17,2 cm

140

Text în limba vernaculară, cu numeroase trăsături grafice nou introduse și tipărit în magnificele caractere cursive special concepute pentru autor de către scribul papal, gravorul și tipograful Ludovico Vicentino degli Arrighi (1475?–1527?).

Pagina de titlu încă în stil incunable, purtând doar titlul, diverse scheme gramaticale și exemple în text.

Număr volume:

1

Notă:

Prima ediție, primul număr, fără errata, adăugat doar la numerele ulterioare; lucrarea, unul dintre cele mai de succes și cuprinzătoare tratate despre arta metricii apărute în secolul al XVI-lea, se bucura deja de o faimă larg răspândită și binemeritată în rândul contemporanilor săi. O capodoperă în arta tipografiei, compusă de unul dintre umaniștii de frunte ai Renașterii, o contribuție semnificativă la dezvoltarea limbii italiene.

Renumitul poet italian Torquato Tasso a scris despre el după cum urmează:

«Ne fo molta stima, perché egli fu il primo che ci diede alcuna luce del modo di poetare tenuto da’ greci; et arricchì questa lingua di nobilissimi componimenti».

„Cette ouvrage renferme plusieurs poésies italiens antérieures à Dante. Les 5 et 6 divisions on paru séparément à Venice en 1563 in-4⁰ chez Arrivabene.” (Graesse).

Legatură:

Originală din pergament .

Menționată în:

BRUNET, vol. 5, p. 952; ADAMS, T955; GRAESSE, VII, p. 200; GAMBA, B. Testi di lingua, nr. 1706; MARSHALL, R.G. STC Italian, III, p. 300; BM STC italian, 1465-1600, p. 681; MORSOLIN, Giangiorgio Trissino. Monografia d’un gentiluomo letterato nel secolo XVI, Firenze, Successori le Monnier, 1894, p. 476. Despre tipar vezi: G. CASTELLANI, „Da Tolomeo Ianiculo a Bartolomeo Zanetti via Giangiorgio Trissino”, în La Bibliofilia, Florența, 1992, 94 (2) p. 171-185.

Importanța ediției

„La Poetica” (1529) a lui Gian Giorgio Trissino este un text cheie în istoria criticii literare renascentiste. Trissino, un umanist, savant și poet italian, este cel mai bine cunoscut pentru lucrările sale despre teoria și practica poeziei, pe care le explorează în acest tratat. „La Poetica” reflectă influența criticii literare clasice grecești și romane, în special ideile lui Aristotel, și este o lucrare de bază pentru înțelegerea gusturilor literare în evoluție ale Renașterii.

În „La Poetica”, Trissino pledează pentru ridicarea limbii italiene, promovând utilizarea acesteia în literatura de înaltă, în special în poezie, și oferă linii directoare pentru crearea unei forme poetice structurate și armonioase. Tratatul este profund influențat de conceptul clasic de mimesis (imitație) și pledează pentru importanța atât a tehnicii formale, cât și a integrității morale în poezie.

Trissino subliniază rolul moral și educațional al poetului. Poezia nu trebuie doar să distreze, ci și să instruiască și să înalțe mintea.

Trissino se aliniază cu idealurile clasice, în special conceptele aristotelice, pledând pentru un complot unificat și evitarea digresiunilor sau complexităților inutile în narațiune.

El afirmă importanța utilizării limbajului pur și elevat în poezie, bazându-se pe exemplele clasice ale unor autori precum Virgil și Homer.

Trissino examinează diferite genuri, în special tragedia și comedia, cu accent pe tratarea lor adecvată și pe relația lor cu răspunsul emoțional și intelectual al publicului.

Un susținător al utilizării limbii italiene pentru arta înaltă, opera lui Trissino marchează un punct crucial în dezvoltarea tradiției literare italiene, îndepărtându-se de dominația latină.

„La Poetica” a lui Trissino este astfel un text esențial pentru înțelegerea esteticii Renașterii și a contribuit la pregătirea terenului pentru evoluțiile ulterioare în literatura italiană, influențând teoria literară a unor figuri precum Torquato Tasso și Giambattista Marino.

1529

”LA POETICA”

GIAN GIORGIO TRISSINO (1478 –1550)

Vicenza, editura TOLOMEO IANICULO ,

28,7×17,2 cm, 140 p.

FILOZOFIE

ANTICĂ

1529

LA POETICA NON HUMANA

GIAN GIORGIO TRISSINO (1478 –1550)

Vicenza, editura TOLOMEO IANICULO , 28,7×17,2 cm, 140 p.

Ediție princeps.

Textul este redactat în limba vernaculară, specifică unei regiuni, sinonim cu cea indigenă, se remarcă prin numeroase inovații grafice. Tipărirea a fost realizată în caractere cursive magnifice, special concepute pentru autor de către renumitul scrib papal, gravor și tipograf Ludovico Vicentino degli Arrighi (1475?–1527?).

Pagina de titlu urmează încă stilul incunablelor, având doar titlul simplu, fără alte detalii decorative. În contrast, ultima foaie, pe verso, oferă o ilustrație simbolică: un copac păzit de un șarpe, înconjurat de o inscripție grecească atribuită lui Sofocle.

Referințe critice:BRUNET, vol. 5, p. 952;ADAMS, T955;GRAESSE, VII, p. 200;GAMBA, B. Testi di lingua, nr. 1706;MARSHALL, R.G. STC Italian, III, p. 300;

BM STC Italian, 1465–1600, p. 681;MORSOLIN, Giangiorgio Trissino. Monografia d’un gentiluomo letterato nel secolo XVI, Firenze, Successori le Monnier, 1894, p. 476.Pentru detalii despre tipar: G. Castellani, „Da Tolomeo Ianiculo a Bartolomeo Zanetti via Giangiorgio Trissino”, în La Bibliofili,unde a fost anunțată.

Această capodoperă literară, creată de unul dintre cei mai proeminenți umaniști ai Renașterii, reprezintă o încercare remarcabilă de a adapta principiile clasice ale artei poetice la specificul literaturii italiene. Este o lucrare ce reflectă armonia dintre tradiția antică și inovațiile renascentiste, marcând o etapă importantă în evoluția limbii și literaturii vernaculare.

ANUNTIARE: Biblioteca națională austriacă, Universitaire Bibliotheken Leiden, University of Ottawa, Yale University Library, University of Rochester.